17
august
Naşteri:
Ruxandra-Mihaela Braga, născută Cesereanu, la data de 17 august 1963,Cluj-Napoca, este poetă,
prozatoare, publicistă, cadru didactic universitar și eseistă. Tatăl ei este scriitorul
Domețian Teodoziu Cesereanu. Opera sa cuprinde poeme („Grădina deliciilor”, 1993; „Veneția cu vene violete.
Scrisorile unei curtezane”, 2002 etc), proză („Călătorie prin oglinzi”, 1989; „Angelus”, 2010 etc.), eseuri şi
critică.
Decese:
Ioan Slavici, născut la 18 ianuarie 1848, Șiria (comitatul Arad), a fost scriitor și jurnalist, membru
corespondent (din 1882) al Academiei Române. Au fost cinci
copii, dintre care au supraviețuit doar scriitorul și sora sa mai mare, Maria,
care avea să devină mama scriitorului Ioan Russu-Șirianu, însă părinții săi, cu o stare materială bună, au mai
crescut șase orfani ai rudelor.
Asemeni lui Creangă fura din
poamele vecinilor, deși nu ducea lipsă de ele acasă, și îi plăcea să înoate
unde era apa mai primejdioasă. Dispărea fără veste, asemeni lui Eminescu, de acasă pe la rude
sau petrecea nopți întregi la foc ascultând povestiri.
În anul 1871 a debutat în „Convorbiri literare” cu comedia
„Fata de birău”.
Împreună cu Mihai Eminescu a pus bazele Societății Academice Sociale Literare
România Jună din Viena și a organizat în anul 1871 serbarea de
la Putna a studențimii române din Austro-Ungaria și din străinătate.
La
finalul anului 1874 s-a stabilit la București, a fost
redactor la „Timpul”. Împreună cu I. L. Caragiale și George Coșbuc a editat revista „Vatra”. Și-a
păstrat cetățenia austro-ungară.
A
susținut, alături de regele Carol I,
neutralitatea României în Primul război mondial. În anul 1916, după ce România
a intrat în război de partea Antantei, Slavici a fost arestat și întemnițat la
fortul Domnești. La 28 septembrie 1916 a fost pus în libertate de autoritățile
române. Slavici a exprimat păreri
antisemite, spunând de exemplu în lucrarea sa „Soll
și Haben – Chestiunea Ovreilor din România” (1878) că evreii ar fi o ”boală” și că ar
trebui aruncați în Dunăre. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori.
Opera sa cuprinde nuvele(„Popa Tanda”, (1873); „Budulea Taichii”; „Moara cu noroc”, (1881); „Pădureanca”, (1884) etc.), romane („Mara”, (1894) etc.), poveşti („Doi feți cu stea în frunte”, „Ileana
cea șireată”, „Doi frați buni”),
drame istorice („Bogdan Vodă”, „Gaspar
Graziani”(1888)),
memorii.
La 17 august 1925 s-a stins din
viață. A fost înmormântat la schitul Brazi.
Mihail
Davidoglu, născut Moise Davidson, la data de 11 noiembrie 1910, Hârlău, a fost dramaturg român, reprezentant al realismului socialist. Este
autorul pieselor: „Omul din Ceatal”, „Minerii”, „Cetatea
de foc”, „Nunta”, „Suflete
în furtună”, „Ochii dragi ai bunicului”.
A decedat pe data de 17 august 1987.
Sărbători:
- Sf. Sfinţit Mc. Miron; Sf. Mc. Straton, Ciprian şi Tirs
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu