--Vopsea naturală pentru încondeierea ouălor--

        Incearca sa folosesti si produse proaspete, si produse congelate. Cele din conserve vor scoate culori mai palide. Daca adaugi otet in apa, culorile vor fi mai intense. Unele plante trebuie neaparat fierte ca sa lase culoare, in timp ce altele (fructe, legume sau mirodenii) pot fi folosite si reci. Daca folosesti materiale reci, acopera oul fiert cu apa, adauga materialele cu care-l vei colora, o lingurita de otet, apoi lasa-le in frigider pana obtii nuanta dorita. In majoritatea cazurilor, cu cat le lasi mai mult in frigider, cu atat mai intensa va fi culoarea.
Iata cea mai buna metoda de colorare a oualor, in mod natural:

1. Pune ouale intr-o oala, intr-un singur strat. Adauga apa, cat sa acopere ouale.
   
2. Adauga o lingurita de otet.
   
3. Adauga „colorantii” naturali. Daca ai mai multe oua sau daca vrei o culoare mai intensa, pune cat mai multe plante in oala.
   
4. Lasa apa sa fiarba.
   
5. Fierbe la foc scazut, timp de 15 minute.
   
6. Daca esti multumita de nuanta rezultata, scoate ouale din oala.
   
7. Daca vrei o culoare mai intensa, scoate ouale din oala, strecoara vopseaua printr-un filtru de cafea, acopera ouale cu acest lichid si lasa-le la frigider, peste noapte.
   
8. Ouale colorate natural nu vor fi lucioase, dar daca vrei sa adaugi luciu, le poti freca cu putina slanina.
   

http://www.utilecopii.ro/articole/traditii-sarbatori/vopsea-naturala-pentru-ouale-de-pasti/9791/

 

Cum sa vopsesti ouale in mod natural

Culoarea	Ingredientul
Violet	Putin suc de struguri Petale violete si 2 linguri de suc de lamaie Ceai rosu
Indigo	Petale de violete Coji de ceapa rosie (fierte cu ouale) Ceai de hibiscus Vin rosu
Albastru	Coacaze sau afine Frunze de varza rosie (fierte cu ouale) Suc de struguri rosii
Verde	Frunze de spanac (fierte cu ouale) Clorofila lichida
Galben-verzui	Coji de mere galbene (fierte cu ouale)
Galben	Coji de portocale si lamaie (fierte cu ouale) Morcovi (fierte cu ouale) Telina (fiarta cu ouale) Chimen macinat (fiert cu ouale) Turmeric macinat (fiert cu ouale) Ceai de musetel Ceai verde
Maroniu	Cafea tare Cafea instant Coji de nuci (fierte cu ouale) Ceai negru
Portocaliu	Coji de ceapa alba (fierte cu ouale) Morcovi fierti Chili Boia
Roz	Sfecla Merisor sau suc de merisor Zmeura Suc de struguri rosii Zeama de sfecla murata
Rosu	Multe coji de ceapa rosie(fierte cu ouale) Suc de visine sau de cirese Suc de rodii Zmeura

--Legenda ouălor roşii--

Legenda ouălor roşii

Se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi suferea pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost condamnat la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota.

Când femeia a auzit vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru că Iisus l-a vindecat odată pe fiul ei, care era bolnav de moarte.

Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota, unde Iisus era bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de sânge.

Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului, şi a început să se roage plângând de durere:

- Doamne Sfinte, Tu, care ai făcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm, iartă-ne pe noi, păcătoşii, şi lasă-ne un semn, să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.

Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care picurase pe ele din rănile Lui Iisus. Femeia n-a mai mers acasă, ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la răstignire, acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult, spunând: Hristos a înviat!

Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor câte un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!

De atunci, în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea câte un coş cu ouă roşii în amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Le împărţea copiilor şi săracilor, povestindu-le despre suferinţele lui Iisus pentru mântuirea noastră, a oamenilor. Apoi îi punea să ciocnească în amintirea Învierii Domnului, spunându-le: Hristos a înviat!, şi primind răspunsul: Adevărat a înviat!

De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşti şi să fie dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.

--Încondeiatul ouălor de Paşte--

Oul roşu este unul dintre cele mai reprezentive simboluri ale Paştelui, oul, însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al regenerării, al purificării şi al veşniciei. Ouăle sunt vopsite şi decorate special pentru a sărbători venirea primăverii. Traditia ouălor roşii este mai veche decât sărbătoarea Paştelui, de exemplu cu 2000 ani înainte de Hristos chinezii foloseau ouă colorate.

Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Una dintre legendele oului de Paşte spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roşii atunci când îl atingeau. O altă legendă spune că atunci când Sfânta Maria a venit să îşi vadă Fiul răstignit i-a adus ouă pe care le-a aşezat la picioarele acestuia. Sub cruce, ouăle au fost picurate de sângele lui Iisus.

O altă legendă spune că după ce Iisus a fost răstignit, rabinii farisei au făcut o petrecere. Unul dintre ei a spus că atunci când va învia cocoşul pe care îl mânâncă, iar ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus. Fariseul nici nu şi-a terminat cuvintele că ouăle au devenit roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi.

În tradiţia populară românească ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în felurite situaţii etc.

Una dintre cele mai vechi mărturii privind ouăle colorate de la români este a secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a ouălelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.

Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:

·                     Rosu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei şi bucuriei de viaţă.

·                     Negru = absolutism, statornicie, eternitate.

·                     Galben = lumină, tinereţe, fericire, recoltă, ospitalitate.

·                     Verde = reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă.

·                     Albastru = cer, sănătate, vitalitate.

·                     Violet = stăpânire de sine, răbdare, încrederea în dreptate.

Extrem de diversificate şi ingenioase sunt materialele şi instrumentele folosite la decorarea ouălor. În funcţie de regiunile ţării, în unele părţi sunt folosite ouă fierte, în alte zone cele golite de conţinut.

Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, astfel, numai în ornamentarea geometrică deosebim simboluri şi semnificaţii precum:

·                                 linia dreaptă verticală = viaţă

·                                 linia dreaptă orizontală = moartea

·                                 linia dublă dreaptă = eternitatea

·                                 linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea

·                                 linia uşor ondulată = apa, purificarea

·                                 spirală = timpul, eternitatea

·                                 dubla spirală = legatura dintre viaţă şi moarte.

 http://www.parinti.com/Legenda_oualor_de_Pasti-articol-180.html

Ouă decorative se mai fac cu vopselele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mărgele (Bucovina), din lemn (zona Neamţ), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).

 

       

 

 

--Concurs 15 martie 2014--

         În data de 15 martie, în Biblioteca din satul Husasău de Criş a avut loc un concurs la care au participat copiii din cercul de cateheză al Bisericii Ortodoxe Husasău de Criş. Astfel, elevii din clasele I – IV şi-au arătat talentul la desen, iar cei din clasele gimnaziale (clasele V – VIII) şi-au pus atenţia şi inteligenţa la încercare într-un concurs de cultură generală. La final 3 domnişoare din clasa a VII-a au participat la concursul de interpretare muzicală, fiecare având pregătită câte o priceasnă.

          Coordonatorii acestui eveniment sunt: preotul paroh Ioan-Mircea Ghitea, Anca Pavel şi Paul Tărău. Pentru efortul depus fiecare participant a primit câte o carte şi două iconiţe, iar pentru reuşitele lor, câştigătorii au fost premiaţi cu câte o diplomă. Concursul a fost un prilej de bucurie pentru copii, deoarece la final aceştia au fost recompensaţi cu dulciuri, fructe şi s-au distrat pe ritm de muzică populară.

          Mai jos puteţi urmări imagini din timpul concursului:

       

       

--Bancuri--

La teatru, unde se joacă o piesă poliţistă, o spectatoare sare în sus, strigînd:
- Unde este ucigaşul?
La care o voce din spatele ei îi dă replica:
- În spatele dumitale, dacă nu te aşezi imediat!

-1 Aprilie-

1 Aprilie - Ziua păcălelilor

Una din numeroasele explicații a tradiție de a face farse, mici glume prietenilor este următoarea: în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obișnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărțirea de cadouri și după anul 1564, dar sub forma unor farse și glume nevinovate.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1_Aprilie_-_Ziua_p%C4%83c%C4%83lelilor

--Lumea Copiilor--

 

 

 

 

 

 

 

--Noutăţi--

        Cu ocazia serbării în data de 20 martie a Zilei Internaționale a Teatrului pentru Copii și Tineret, am postat mai jos câteva piese de teatru. Puteţi urmări piesele de teatru sau dând click pe link-uri.

          Vizionare plăcută!

Cele două surori

http://www.youtube.com/watch?v=m_ACTROj4x0

Veveriţa cea naivă

http://www.youtube.com/watch?v=WsNW7IVFAIQ

O Scrisoare Pierdută (1982) - I. L. Caragiale

http://www.youtube.com/watch?v=nLGSZkBMUxk

O noapte furtunoasă - I. L. Caragiale

http://www.youtube.com/watch?v=IVaD6qo5-iY

Chiriţa în provinţie - Vasile Alecsandri

http://www.youtube.com/watch?v=TBjX_qOBYpM

http://www.youtube.com/watch?v=5NYHjuVSH8c

http://www.youtube.com/watch?v=Qiq9hRuSb9g

http://www.youtube.com/watch?v=-4wRJn3ujR4

http://www.youtube.com/watch?v=wnDYkarZ09o

http://www.youtube.com/watch?v=84lRHQxW80s

http://www.youtube.com/watch?v=gIFeoCtK8BI

Lacul Lebedelor (balet)

http://www.youtube.com/watch?v=9rJoB7y6Ncs

Romeo şi Julieta - William Shakespeare

http://www.youtube.com/watch?v=bw2b-i8a29Y

-8 martie-

 8 martie

În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, dar procesul de emancipare a femeii nu a fost încheiat. Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii. În China, femeile au după-amiaza liberă de 8 martie.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Interna%C8%9Bional%C4%83_a_Femeii

 

-Martisorul-

Mărţişorul

Sărbătoarea Mărţişorului este o datină precreştină a cărei semnificaţie a rămas aceeaşi de-a lungul timpului, simbolul venirii primăverii. La originile mărţişorului a stat o monedă de aur sau de argint, la care se ataşa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roşie şi alta albă ce semnificau lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii şi care era purtată în general de persoanele sensibile (copii şi fetele tinere). Exista credinţa conform căreia această amuletă aducea noroc şi fericire.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa atât la români cât şi la bulgari (sub numele de Martenita) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii şi slavizării la cei din urmă.

Există totuşi o legendă a apariţiei tradiţiei de mărţişor conform căreia Soarele a coborât pe pământ la o horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniţă. Lumea se întristase, păsările nu mai cantau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânăr curajos s-a hotărât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l învingă pe zmeu şi să elibereze soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul a eliberat Soarele. Acesta s-a ridicat pe cer înveselind şi bucurând lumea, a reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar tânărul nu a  ajuns să vadă primavara. De atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu - roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului, albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.

Astăzi, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belşug în casele oamenilor, iar dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României pomii sunt împodobiţi de mărţişoare.

http://iasi.inoras.ro/articol/semnificatiile-si-legendele-martisorului-850/1/

Mărţişoare făcute manual:

      

      

 

    

      

       

 

       

    

--CITAT--