miercuri, 19 martie 2014

--Noutăţi--



        Cu ocazia serbării în data de 20 martie a Zilei Internaționale a Teatrului pentru Copii și Tineret, am postat mai jos câteva piese de teatru. Puteţi urmări piesele de teatru sau dând click pe link-uri.

          Vizionare plăcută!



Cele două surori





Veveriţa cea naivă





O Scrisoare Pierdută (1982) - I. L. Caragiale





O noapte furtunoasă - I. L. Caragiale





Chiriţa în provinţie - Vasile Alecsandri








http://www.youtube.com/watch?v=gIFeoCtK8BI



Lacul Lebedelor (balet)




Romeo şi Julieta - William Shakespeare


http://www.youtube.com/watch?v=bw2b-i8a29Y

vineri, 7 martie 2014

-8 martie-



 8 martie


În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, dar procesul de emancipare a femeii nu a fost încheiat. Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii. În China, femeile au după-amiaza liberă de 8 martie.






-Martisorul-



Mărţişorul

Sărbătoarea Mărţişorului este o datină precreştină a cărei semnificaţie a rămas aceeaşi de-a lungul timpului, simbolul venirii primăverii. La originile mărţişorului a stat o monedă de aur sau de argint, la care se ataşa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roşie şi alta albă ce semnificau lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii şi care era purtată în general de persoanele sensibile (copii şi fetele tinere). Exista credinţa conform căreia această amuletă aducea noroc şi fericire.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa atât la români cât şi la bulgari (sub numele de Martenita) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii şi slavizării la cei din urmă.

Există totuşi o legendă a apariţiei tradiţiei de mărţişor conform căreia Soarele a coborât pe pământ la o horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniţă. Lumea se întristase, păsările nu mai cantau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânăr curajos s-a hotărât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l învingă pe zmeu şi să elibereze soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul a eliberat Soarele. Acesta s-a ridicat pe cer înveselind şi bucurând lumea, a reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar tânărul nu a  ajuns să vadă primavara. De atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu - roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului, albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.

Astăzi, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belşug în casele oamenilor, iar dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României pomii sunt împodobiţi de mărţişoare.





Mărţişoare făcute manual: