sâmbătă, 29 martie 2014
miercuri, 19 martie 2014
--Noutăţi--
Cu
ocazia serbării în data de 20 martie a Zilei Internaționale
a Teatrului pentru Copii și Tineret, am postat mai jos câteva piese
de teatru. Puteţi urmări piesele de teatru sau dând click pe link-uri.
Vizionare plăcută!
Cele două surori
Veveriţa cea naivă
O Scrisoare Pierdută (1982) - I. L. Caragiale
O noapte furtunoasă - I. L. Caragiale
Chiriţa în provinţie - Vasile Alecsandri
http://www.youtube.com/watch?v=gIFeoCtK8BI
Lacul
Lebedelor (balet)
Romeo şi Julieta - William Shakespeare
http://www.youtube.com/watch?v=bw2b-i8a29Y
vineri, 7 martie 2014
-8 martie-
8 martie
În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat
printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace
Internațională. O sărbătoare a
femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost
hotărâtă încă din 1910, de Internaționala
Socialistă reunită
la Copenhaga. După Primul Război
Mondial s-a fixat
data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, dar procesul de emancipare a
femeii nu a fost încheiat. Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi
egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei
zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea
perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii. În China, femeile au
după-amiaza liberă de 8 martie.
-Martisorul-
Mărţişorul
Sărbătoarea Mărţişorului este o datină precreştină
a cărei semnificaţie a rămas aceeaşi de-a lungul timpului, simbolul
venirii primăverii. La originile mărţişorului a stat o monedă de
aur sau de argint, la care se ataşa o sfoară făcută din două fire răsucite, una
roşie şi alta albă ce semnificau lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva
bolii şi care era purtată în general de persoanele sensibile (copii şi fetele
tinere). Exista credinţa conform căreia această amuletă aducea noroc şi
fericire.
Originile sărbătorii mărţişorului
nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa atât la români cât şi la bulgari (sub
numele de Martenita) este considerată ca fiind datorată
substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii şi slavizării la
cei din urmă.
Există totuşi o
legendă a apariţiei tradiţiei de mărţişor conform căreia Soarele
a coborât pe pământ la o horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi
l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniţă. Lumea se întristase, păsările
nu mai cantau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea
să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânăr curajos s-a hotărât să plece să
salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile
lor ca să-l ajute să-l învingă pe zmeu şi să elibereze soarele. Drumul lui a durat trei
anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi au început
lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de
puteri şi rănit, tânărul a eliberat Soarele. Acesta s-a ridicat pe cer înveselind
şi bucurând lumea, a reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar tânărul nu
a ajuns să vadă primavara. De atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi:
unul alb şi unul roşu - roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos,
amintind de culoarea sângelui voinicului, albul simbolizează sănătatea şi
puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
Astăzi, mărţişorul este purtat întreaga
lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că
acesta va aduce belşug în casele oamenilor, iar dacă cineva îşi pune o dorinţă în
timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul
lui aprilie, într-o mare parte a satelor României pomii sunt împodobiţi de mărţişoare.
Mărţişoare
făcute manual:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)