Semnificatiile zilei--2 IULIE

2 iulie

Naşteri:

Ștefan Vasile Andrei, Baron de Fay, născut la  2 iulie 1919, Seuca, a fost scriitor și genealogist francez, originar din România, care a publicat înainte de 1973 și sub numele de Ștefan Andrei. Este descendent al famiilor nobiliare de Fay, (tatăl Joseph, Baron de Fay, deputat și diplomat) și Kemény (mama Gabriela, Contesă Kemény). La data de 31 mai 2009 i s-a conferit, în România Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer, categoria A "pentru literatură". Opere: „Noul oraș” (roman, 1952), „Împreună” (povestiri, 1953), „Minerii din Valea Jiului” (reportaje, 1955), „Caietele unui fiu risipitor” (jurnal, 1994), „Cronologia lui Ioan Kemeny” (caietele unui roman care nu s-a scris) (roman istoric).

A decedat pe data de 26 iunie 2009, Nisa, Franța.

 

Octavian Paler, născut la 2 iulie 1926, Lisa, județul Făgăraș (actualmente județul Brașov) a fost scriitor, jurnalist, editorialist și om politic român. Căsătorit în anul 1951, are un fiu, care a absolvit cursurile universitare (ASE- Facultatea de Comerț Exterior) în anul 1979. A fost persecutat de Securitate datorită viziunilor sale pro-occidentale și de critica la adresa PCR și a lui Nicolae Ceaușescu.Premii: Premiul Uniuniii Scriitorilor din România (1972) pentru „Drumuri prin memorie. Egipt. Grecia”, iar în 1980  pentru „Caminante”; Premiul Academiei Române pentru „Apărarea lui Galilei” (1978); Opera Omnia a Uniunii Scriitorilor din România (2005); „Steaua României”, în grad de cavaler (2003).

A decedat pe data de 7 mai 2007, București. În memoria lui o stradă din Făgăraș a primit numele său: strada Octavian Paler.

Decese:

Emil Gârleanu, născut la 5 ianuarie 1878, Iași a fost prozator, regizor, scenarist de film și jurnalist român. Copil ciudat, de o prea mare sensibilitate și concentrare, şi-a îngrijorat mama prin îndelungile lui stări de visare. Părinții, locotenent colonelul Emanoil Gârleanu, aparținând unei familii de răzeși din Bacău și mama, Pulheria Antipa, de origine greacă, s-au despărţit lăsând copilul în grija unor mătuși din Iași, care i-au cultivat înclinarea spre duioșie și frumos. A fost sublocotenent în armata română dar a fost exilat la Bârlad pentru activitatea sa publicistică, interzisă de regulamentul militar. A debutat la revista ieșeană „Arhiva” în 1900 cu schița „Dragul mamei” și cu poezia „Iubitei” sub pseudonimul Emilgar. A participat la înființarea Societății Scriitorilor Români în 1908, al cărei președinte a fost între 1911-1912. A fost reprezentant de frunte al Semănătorismului(Curent literar inițiat la începutul secolului XX, în România, de revista „Sămănătorul”, care acuza stările sociale existente, opunând orașului „viciat” de civilizație imaginea idilică a satului patriarhal, considerând țărănimea ca depozitara exclusivă a valorilor naționale și cultivând o literatură de inspirație rurală și istorică). Cel mai cunoscut volum a lui Emil Gârleanu este „Din lumea celor care nu cuvântă” (1910), în care a relatat întâmplări alegorice din viața gâzelor, păsărilor, animalelor și plantelor.

A decedat la data de 2 iulie 1914, Câmpulung.

Sărbători:

• Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu la Vlaherne; Sf. Voievod Ștefan cel Mare; Sf. Ier. Ioan Maximovici (calendar ortodox)