16
iulie
Naşteri:
Dimitrie
Anghel, născut la 16 iulie 1872 la, Cornești (Iași) a fost poet, prozator,
reprezentant al simbolismului român. A debutat cu poezii în revista „Contemporanul” (1890),
în operele sale cultivând mediul naturii artificiale, umanizate, al grădinilor
și procedeul sinesteziilor, în poezie aducând tema călătoriilor, a evaziunii,
motivul boemei și imagini ale peisajului marin. Simbolismul se îmbină în poezia
lui cu notele romantice. A făcut parte din redacția și din comitetul de
direcție al revistei „Sămănătorul” (1906 - 1908). A editat revista „Cumpăna”,
împreună cu Mihail Sadoveanu, Ștefan
Octavian Iosif și Ilarie Chendi (1909 - 1910).
A debutat editorial cu „Traduceri din Paul Verlaine” în
1903. În 1905 a publicat volumul de versuri „În
grădină”. A mai scris și
alte volume de proză, printre care se numără: „Povestea
celor necăjiți” (1911), „Fantome” (1911), „Oglinda
fermecată” (1912), „Triumful vieții”
(1912).
A
decedat la data de 13 noiembrie 1914, Iași.
Decese:
Eugen
Lovinescu, născut la 31 octombrie 1881, Fălticeni a fost critic și istoric literar,
teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu
Maiorescu. Este autorul
teoriei Sincronismului și
al Mutației valorilor estetice.
Este tatăl criticului Monica
Lovinescu și unchiul prozatorului Anton Holban, al
dramaturgului Horia
Lovinescu și al criticului literar și specialistului în ocultism Vasile Lovinescu.
A debutat
publicistic în suplimentul literar al „Adevărului” (1903), cu un articol despre studiile sale
clasice. Între 1906-1909 era la Paris pentru pregătirea doctoratului, obținând
titlul de doctor în litere cu o lucrare despre Jean-Jacques Weiss et son
oeuvre littéraire; lucrare
suplimentară: Les voyageurs français en Grece au XIX-e sičcle (1909).
A piblicat în revista „Epoca”, a colaborat la „Convorbiri literare” a lui Mihail Dragomirescu între anii 1907-1909 și a
publicat primele două volume de „Critice” (I,
1909; II, 1910).
În
această perioadă publică monografiile „Gr.
Alexandrescu” (1910), „C.
Negruzzi” (1913), „Gh. Asachi”
(1921).
Până la
sfârșitul vieții a participat la cenaclul Sburătorul și a fost director al revistei literare „Sburătorul”
(1919-1922; 1926-1927).
După 1930, Lovinescu
s-a îndreptat de la memoralistică spre literatura propriu-zisă și spre
istoriografia literară. Au urmat volume de nuvele, scenete, poezii, romane
unele reluate sub diverse titluri („Aripa morții”, „Comedia
dragostei”, „Lulu”, „Viața
dublă”).
Spre sfârșitul
vieții, Lovinescu s-a dedicat studiilor junimiste, hotărârea sa fiind legată de
temperatura morală a momentului. Bolnav,
el se gîndește la izbăvire, și gestul de tandrețe al unui confrate îl mișcă
pînă la lacrimi. „Uluit — răspunde el lui Tudor
Arghezi, în „Informația zilei” (31 mai
1943), cu cîteva săptămâni înaintea morții — mă țin acum de zidurile prăbușite,
ca după un cutremur, căci în timpul ei mi s-a arătat atîta interes, dragoste,
devotament din partea atîtor persoane mai de aproape sau mai de departe, cărora
nu le acordasem decît... răbdare și cifre de evaluări, încît întregul meu
univers moral s-a zguduit din temelii... Mă simt sărac și umil, rușinat de mine
însumi și mai nevrednic decît toți cei ce mă înconjoară [...]. înfiorați, ne
strângem uneltele sărace de lut și ascultăm torsul stelelor."
A decedat pe data de 16 iulie 1943.
Traian T. Coșovei, născut la 28 noiembrie 1954 este poet
român. Este membru al Uniunii
Scriitorilor din România.
La 4 ani știa deja să citească și s debutat
artistic dictând poeme musafirilor săi.
Marcat puternic de separarea
părinților, pe când avea 12 ani, a găsit remediul citind foarte mult.
L-a pasionat pictura și a vrut să
intre la Arhitectură, însă constată cu amărăciune că nu îi plac matematicile,
astfel s-a îndreptat spre Teatru, dar nu au fost suficiente locuri. În cele din
urmă a dat examen la Filologie.
În anii ‘80, ia parte la cenaclul
condus de criticul literar Ovid
S. Crohmălniceanu, iar apoi la Cenaclul de Luni al
lui Nicolae
Manolescu. Împreună cu poeții Florin Iaru, Ion Stratan și Mircea
Cărtărescu, a creat primul nucleu elitist al Generației ’80 (Generația în blugi).
T. Coșovei este
și astăzi considerat un spirit liber, nonconformist, prin literatura sa de o
mare originalitate.
În anul 1990, a
redactat împreună cu Dan
Goanță revista „Vești proaste”, din care apar 6 numere, iar mai târziu,
împreună cu prozatorul Mircea Nedelciu, editează ziarul „Punga d'un kil”.
De-a lungul
timpului, a fost recompensat cu Premiul Uniunii
Scriitorilor, Premiul
Asociației Scriitorilor din București, Premiul
Academiei Române și Premiul
Uniunii Tineretului Comunist. Este prieten și susținător al mai tânărului poet Eduard
Zalle, căruia i-a scris prefațele primelor patru cărți publicate de acesta
începând cu 2009.
Printre cărţile
publicate se numără: „Ninsoarea
electrică” (1978), „1, 2, 3 SAU…” (1980), „Aer cu diamante” (1982), „Aeorstate plângând” (2010).
Sărbători:
- Sf. Sfinţit Mc. Atinoghen şi cei 10 ucenici ai săi; Sf. Mc. Avudim şi Faust (calendar ortodox)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu