Semnificatiile zilei--11 IULIE

11 iulie

Naşteri:

Matei Cazacu, născut la 11 iulie 1946,Sinaia, este istoric francez originar din România, luptător pentru drepturile omului. Este fiu de preot, a studiat istoria la Universitatea din București. A fost cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, până la plecarea din ţară şi stabilirea în Franţa, în anul 1973. Aici a fiind doctor în istorie la Universitatea Paris I Sorbonne Panthéon (1979).

Membru al secției române a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului, al Asociației pentru Apărarea Monumentelor Istorice din România.

În 2012 era director de cercetare la CNRS (centrul național de cercetări științifice) în Paris.

Decese:

Ienăchiță Văcărescu, născut în 1740 a fost poet, filolog și istoric român din Țara Românească, făcând parte din familia boierească Văcărescu.

A fost erudit și poliglot, știa: slava veche, greaca veche și modernă, turca, araba, persana, franceza, germana și italiana. Ca om politic și istoric a manifestat tendințe filoturce, lucrarea „Istorie a prea puternicilor împărați otomani” este tipărită în 1863 de Alexandru Papiu Ilarian, fiind al doilea român după Dimitrie Cantemir care scrie o istorie a Imperiului Otoman.

Este autorul celei dintâi gramatici românești tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde și un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale. Poezia sa, redusă ca dimensiuni și predominant erotică, e scrisă în maniera neoanacreontică a epocii, dar folosește și evidente sugestii folclorice.

Este precursorul iluminismului românesc din secolul al XIX-lea.

În lucrarea filologică „Observații sau băgări de seamă asupra regulilor și orînduielilor gramaticii rumânești” (publicată în 1787), a servit ca model lui Ion Heliade–Rădulescu pentru Gramatica sa, lucrarea cuprinde un capitol intitulat „păntru poetică”, considerat primul studiu românesc despre versificație. După ce prezintă utilitatea gramaticii, încheie glumeț: „Siliți-vă a o învăța, sau faceți cum vă place”.

Ienăchiță Văcărescu deschide și seria artelor poetice românești, printr-un celebru „testament”:

„Urmașilor mei Văcărești

Las vouă moștenire

Creșterea limbii românești

Ș-a patriei cinstire.”

A decedat la data de 12 iulie 1797.

Radu Brateş (pseudonim al lui Gheorghe I. Biriş; născut la 16 martie 1913, Ciufud, azi Izvoarele, judeţul Alba) a fost publicist, istoric literar şi poet. A debutat cu versuri, sub pseudonimul G.B. Târnăveanu în „Unirea poporului" (Blaj, 1928).

Publicistica lui Brateş ia în discuţie mai ales literatura noii generaţii ardelene de după Marea Unire, ai cărei scriitori tratează criza morală (I. Agârbiceanu), revelaţia identităţii naţionale (Eugen Goga) sau dramele rurale (Octavian Prie). Din lirica românească modernă, comentatorul este receptiv la sentimentul religios din psalmii lui T. Arghezi şi din poeziile lui Nichifor Crainic.

O biografie amănunţită, importantă din perspectiva evenimentelor anului 1848, este „Ion Axente Sever şi timpul său”(1931). Cartea care l-a consacrat, „Aspecte din viaţa Blajului”(1942) este un memento al tradiţiei acestei „cetăţi a românismului.

În versuri ce cultivă prozodia clasică - multe adunate postum în volumul „Cântece de pe coline” (1974) - Brateş a rămas la temele liricii ardelene: nostalgia satului mitic, dezrădăcinarea, o anume încrâncenare rurală cu sugestii folclorice, trecerea ineluctabilă a timpului, regresia în vegetal.

A decedat pe data de 11 iulie 1973, Blaj (judeţul Alba).

Sărbători:

• Sf. M. MC. Eufimia; Sf. Olga, împărăteasa Eusiei; Cuv. Leon din Mandra