miercuri, 18 decembrie 2013

---Craciunul---

Craciunul


Biserica Ortodoxa sarbatoreste pe 25 decembrie (7 ianuarie) Nasterea Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Acest eveniment a avut loc in urma cu mai bine de 2000 de ani intr-o pestera din Betleemul Iudeii. Deasupra acestui loc strajuieste de peste 1600 de ani, Biserica ctitorita de Sfanta Imparateasa Elena.

Vechimea sarbatorii se poate urmarii retrospectiv in documente pana la sfarsitul secolului III, cand – dupa o traditie consemnata de istoricul Nichifor Calist – pe timpul prigoanei lui Diocletian si Maximian, o mare multime de crestini au pierit arsi de vii intr-o biserica din Nicomidia, in care ei se adunasera sa praznuiasca ziua Nasterii Domnului. La inceput era deosebire intre crestinii din Apus si cei din Rasarit, in ceea ce priveste data acestei sarbatori. Astfel, in Apus, cel putin de prin sec. III, Nasterea Domnului se serba, ca si azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi traditii, dupa care recensamantul lui Cezar August, in timpul caruia Sf. Evanghelist Luca ne spune ca s-a intamplat Nasterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Sfantul Ioan Gura de Aur († 407), intr-o Omilie la Nasterea Domnului din 25 decembrie 386, afirma ca dupa o veche traditie, la Roma, inca de la inceput, Nasterea Domnului a fost sarbatorita la 25 decembrie. Fericitul Ieronim († 420), intr-o Cuvantare la 25 decembrie, isi exprima convingerea ca in aceasta zi S-a nascut Mantuitorul Iisus Hristos, deoarece aceasta reprezinta o traditie veche si universala. Cel care vorbeste pentru intaia oara de consensul unanim al Bisericii de a fixa Nasterea Domnului in ziua a opta a calendelor lui ianuarie, adica la 25 decembrie, este Fericitul Augustin († 430).

In Rasarit, pana prin a doua jumatate a secolului IV, Nasterea Domnului era serbata in aceeasi zi cu Botezul Domnului, adica la 6 ianuarie; aceasta dubla sarbatoare era numita in general sarbatoarea Aratarii Domnului. Se considera ca sarbatoarea Nasterii s-a despartit pentru prima data de cea a Botezului, serbandu-se la 25 decembrie, in Biserica din Antiohia, in jurul anului 375 apoi la Constantinopol in anul 379

Termenul Craciun a primit mai multe explicatii etimologice, fiind dedus fie de la un cuvant autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatra in cea mai lunga noapte a anului sau in cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populatii indoeuropene, fie raportat la un latinesc creationem „creatie", cu referire la nasterea lui Iisus Hristos. Dar este usor de admis ca sarbatoarea crestina s-a suprapus peste vechiul obicei antecrestin. O dovada in aceasta ordine de idei o constituie faptul ca ortodoxia a acceptat destul de tarziu si cu unele rezerve termenul Craciun pentru Nasterea Domnului, numita in limba veche prin formula Nascutul.

Nasterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos este dovada vesnica, nezdruncinata a ingrijirii lui Dumnezeu de lume. Nadejdea mantuirii si a venirii Rascumparatorului fagaduit n-a incetat nici o clipa de la Adam pana la Iisus Hristos. Proorocii au vestit mantuirea prin Iisus Hristos. Misiunea proorocilor cuprinde in sine revelatia dumnezeiasca. Daniil a prezis timpul nasterii Mantuitorului aratand ca de la iesirea poruncii pentru zidirea din nou a templului din Ierusalim pana la venirea lui Iisus Hristos vor fi 490 de ani. Isaia a spus ca se va naste din fecioara si Il numeste Dumnezeu: „Pentru aceasta Domnul meu va da un semn: Iata fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel".Omenirea a fost instiintata de aceasta la 25 martie 748 de la intemeierea Romei. Sfantul Arhanghel Gavriil a binevestit apropierea mantuirii. El a aratat misiunea Mantuitorului Iisus Hristos in lume ca Fiu al lui Dumnezeu, cand a spus Sfintei Fecioare: „Nu te teme Marie caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei zamisli in sanul Tau si vei naste un fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Prea Inalt se va chema; si Domnul Dumnezeu ii va da Lui tronul, parintelui sau David. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit' (Luca I, 30-33). Sfantul Apostol si Evanghelist Luca pune in centrul istorisirii sale despre nasterea Mantuitorului persoana Fecioarei Maria. El aminteste de venirea Ingerului Gavriil la o fecioara din Nazaret, logodita cu un barbat pe nume Iosif. Numele fecioarei era Maria, care in ebraica inseamna „Desavarsita". Parintii Fecioarei Maria erau Ioachim si Ana, acestia lasand-o pe fiica lor la Templu, incepand cu varsta de trei ani. Astfel, Maria a ramas la Templul din Ierusalim pana la 12 ani, varsta la care fetele trebuiau, dupa traditia iudaica, sa se casatoreasca. Preotii de la Templu, stiind ca fata nu mai putea sta aici dupa varsta de 12 ani, dar cunoscand sfintenia vietii ei, au hotarat sa o dea spre logodna unui om mai varstnic, pentru ca, in felul acesta, tanara sa-si pastreze fecioria. Sfantul Maxim Marturisitorul exprima foarte frumos momentul alegerii lui Iosif drept viitor logodnic al Mariei. Dupa relatarea acestuia, Iosif, care avea atunci peste 70 de ani, ar fi fost ales dintr-un numar de 12 barbati, care au primit 12 toiege. La rugaciunile preotilor de la Templu, toiagul lui Iosif a inflorit precum odinioara cel al lui Aaron. In acest fel au stiut care dintre ei era vrednic a se logodi cu Maria.

Recensamantul din Iudeea trebuia sa se faca tinand seama de vechea stare a poporului evreu impartit in triburi, astfel ca fiecare om trebuia sa se inscrie nu in locul unde se afla, ci in cetatea de bastina a fiecaruia, adica in locul din care se tragea. Deci, atat Iosif logodnicul, cat si Sfanta Fecioara trebuiau sa se inscrie in orasul stramosului David, adica in Betleem. La iesirea din Betleem, dincolo de poarta din spre miaza-zi s-au oprit. Ei zarira o pestera care slujea drept staul de vite, o scufundatura cu un acoperis mic in fata, in felul acela pe care le construiesc si azi Arabii si care sunt atat de multe in Orient. Se adapostisera acolo si acolo, in saracia cea mai desavarsita, Maria aduse pe Mantuitorul pe lume. Sfantul Evanghelist Luca si-a scris evanghelia cand Sfanta Fecioara inca mai traia. El a fost in preajma ei si multe din cele istorisite le-a stiut chiar de la dansa.De asemenea, Sfantul Evanghelist Matei prezinta momentul Minunii din Betleemul Iudeii: Iar nasterea lui Iisus Hristos asa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodita cu Iosif, fara sa fi fost ei inainte impreuna, s-a aflat avand in pantece de la Duhul Sfant. Iosif, logodnicul ei, drept fiind si nevrand s-o vadeasca, a voit s-o lase in ascuns. Si cugetand el acestea, iata ingerul Domnului i s-a aratat in vis, graind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, ca ce s-a zamislit intr-insa este de la Duhul Sfant. Ea va naste Fiu si vei chema numele Lui: Iisus, caci El va mantui poporul Sau de pacatele lor. Acestea toate s-au facut ca sa se implineasca ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: 'Iata, Fecioara va avea in pantece si va naste Fiu si vor chema numele Lui Emanuel, care se talcuieste: Cu noi este Dumnezeu'. Si desteptandu-se din somn, Iosif a facut asa precum i-a poruncit ingerul Domnului si a luat la el pe logodnica sa. Si fara sa fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a nascut pe Fiul sau Cel Unul-Nascut, Caruia I-a pus numele Iisus".Sfantul Apostol si Evanghelist Matei mai istoriseste de venirea magilor de la Rasarit cu aur, smirna si tamaie... de inselarea lui Irod, de fuga in Egipt, de uciderea pruncilor, de intoarcerea de acolo dupa moartea lui Irod si asezarea in Nazaret. Cei trei magi aduc drept daruri aur, smirna si tamaie. Sfantul Ioan Gura de Aur interpreteaza aceste daruri ca fiind modul magilor de a arata ca-L considera pe Iisus nu doar un rege, dar si Dumnezeu.

Nasterea lui Iisus Hristos este inceputul mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac, a unirii desavarsite a divinului cu umanul. Intruparea Cuvantului reprezinta pogorarea lui Dumnezeu-Cuvantul la creatura cazuta in pacat, pentru facerea din nou a omului zidit dupa chipul lui Dumnezeu.



http://www.crestinortodox.ro


Colinde:

Andra- O, ce veste minunata!               http://www.youtube.com/watch?v=aU7Oedb6H-g

In cetatea-mparateasca                        http://www.youtube.com/watch?v=EjSaj7RcIsI

Paula Seling- La Vifleem, colo-n jos     http://www.youtube.com/watch?v=c9MFj8Lonus




 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu