Semnificatiile zilei--22 IULIE

22 iulie

Naşteri:

Daniel Turcea, născut la  22 iulie 1945, Târgu-Jiu, a fost poet român. A debutat în revista „Amfiteatru” (1968) şi este unul din marii poeți creștini ai secolului XX. Cărţile sale publicate cuprind: „Entropia” (1970);  „Epifania” (1978); „Iubire. înțelepciune fără sfîrșit”, colecția „Cele mai frumoase poezii”, (1991).

A decedat pe data de 28 martie 1979, Mănăstirea Cernica.

Decese:

Ioan I. Mironescu (pseudonimul literar al lui Eugen I. Mironescu) născut la 13 iunie 1883, Tazlău (județul Neamț) a fost medic român, profesor de dermatologie la Facultatea de Medicină din Iași, scriitor și deputat. Eugen Ioan Mironescu a înființat la Tazlău un sanatoriu pentru „...reconfortarea persoanelor cu surmenare fizică sau morală” prin care s-au perindat nume de seamă ale literaturii române: Mihail Sadoveanu, Panait Istrati, Garabet Ibrăileanu, George Topîrceanu, Otilia Cazimir.

A participat la campaniile din al Doilea Război Balcanic (1913) și Primul Război Mondial (1916-1918) exersând ca medic în spitale de contagioși (holeră) și de boli nervoase.

A decedat pe data de 22 iulie 1939, Tazlău.

Sărbători:

• Sf. Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena; Cuv. Mc. Marcelia (calendar ortodox)

Semnificatiile zilei--21 IULIE

21 iulie

Naşteri:

Simion Bărnuțiu, născut la 21 iulie 1808, Bocșa (Sălaj), fost om politic, istoric, filozof, și profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania. A studiat la Facultatea Teologică din Blaj, unde a fost hirotonit preot celib greco-catolic.

În 1848 a răspândit prin Sibiu cunoscutul său manifest în care milita pentru egalitatea națională. S-a implicat în revoluția română, fiind unul dintre principalii săi lideri. Pe 14 mai 1848 a ținut un important discurs în Catedrala din Blaj, intrat în istorie ca Discursul de la Blaj.

Revoluția odată înfrântă, Bărnuțiu s-a refugiat la Viena. Se mută în Italia, la Pavia, unde se înscrie la cursurile Facultății Juridice. Își ia doctoratul, iar apoi revine la Viena, unde August Treboniu Laurian îi face propunerea de a veni la Iași să predea.

A murit pe 28 mai 1864 la locul numit Gorgana, aparţinător satului Sânmihaiu Almașului. A fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica Greco Catolică din Bocșa.

Vasile Alecsandri, născut la 21 iulie 1821, Bacău, a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române. După unii cercetători, anul nașterii ar putea fi 1821, 1819 sau chiar 1818, iar locul nașterii este incert, deoarece nașterea s-a petrecut în timpul refugiului familiei Alecsandri în munți din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se consideră că s-a născut undeva pe raza județului Bacău. 

Spătarul Alecsandri l-a înscris pe fiul său la pensionul francez(1828-1834), unde a studiat alături de Mihail Kogălniceanu și de Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie și pentru care a scris „Chirițele”.

În anul 1834, împreună cu alți tineri boieri moldoveni (Al. I. Cuza și pictorul Ion Negulici) a fost trimis la studii la Paris, unde și-a dat bacalaureatul.

În 1838 au apărut primele încercări literare în franceză: „Zunarilla”, „Marie” etc.

În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iași și și-a început activitatea de dramaturg.

În 1845 cu ocazia seratelor literare de la Mânjina a cunoscut-o pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care s-a îndrăgostit i-a dedicat poezia „Steluța” și întregul ciclul de poezii „Lăcrămioare”.

Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848. După înfrângerea mișcării pașoptiste Vasile Alecsandri a fost exilat.

În 1855 s-a îndrăgostit de Paulina Lucasievici cu care a avut o fată, Maria, în noiembrie 1857. 

Din 1860 s-a stabilit la Mircești, unde a rămas până la sfârșitul vieții, chiar dacă lungi perioade de timp a fost plecat din țară în misiuni diplomatice.

În 1863 ia naștere la Iași societatea Junimea, al cărui membru onorific a fost până la sfârșitul vieții. În anul 1867 a fost ales membru al Societății literare române, devenită Academia Română.

A călătorit în Franța pentru a primi premiul oferit defelibrii; este sărbătorit la Montpellier. L-a vizitat pe ambasadorul României la Londra, prietenul său Ion Ghica. Iar în 1885 a mers la Paris ca ministru al României în Franța.

A decedat pe data de 22 august 1890, Mircești, județul Iași.

Violeta Zamfirescu, născută la 21 iulie 1920, a fost poetă şi prozatoare. A început să scrie versuri în „Viaţa Românească”, iar editorial a debutat în 1955, cu volumul „Inima omului”.
A fost un un poet prolific, versurile fiind reunite în numeroase volume precum: „Rodul pământului” (1957); „Frumuseţe continuă” (1964); „La gură de rai” (1965); „Dragoste” (1968) etc.
Ca prozatoare a oferit publicului cititor impresii de călătorie din ţări situate pe continentul european. Cea mai cunoscută carte a ei este antologia ”Incandescențe”, publicată în colecția BPT în 1986.

Poeta a murit pe data de 4 octombrie 2006, la vârsta de 86 de ani.

Corneliu Leu, născut la 21 iulie 1932, Medgidia (județul Constanța) este scriitor, dramaturg și regizor de film român. A debutat în 1948 cu nuvele și povestiri în “Flacăra”, “Cuget liber”, “Pagini dobrogene”.

Decese:

Ion Caraion (pseudonimul lui Stelian Diaconescu) născut la 24 mai 1923, Pălici (Buzău) a fost scriitor român. A debutat în 1939 în „Universul literar”.

S-a stins din viață la Lausanne, la 21 iulie 1986.

Mircea Ivănescu, născut la  26 martie 1931, a fost scriitor, poet, eseist și traducător român. A debutat în anul 1968.

A decedat pe data de 21 iulie 2011, Sibiu, România.

Sărbători:

• Cuv. Simeon şi Ioan Pustnicul; Sf. Prooroc Iezechiel; Cuv. Rafail şi Partenie de la Agapia. (calendar ortodox)

Semnificatiile zilei--20 IULIE

20 iulie

Naşteri:

Adrian Păunescu (Adrian Păun), născut la 20 iulie 1943, Copăceni (județul Bălți, Basarabia, astăzi Republica Moldova) a fost poet, publicist, textier.

A organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire desfășurată periodic în anii 1973–1985. În cadrul cenaclului Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicul tânăr, în ciuda numeroaselor sancționări aduse de puterea comunistă; el a inventat sintagmele „generația în blugi” și „muzică tânără”.

Păunescu și-a început activitatea publicistică în 1973, an când a intrat la conducerea revistei „Flacăra”.

A debutat ca autor literar în anul 1960, scriind peste cincizeci de cărți, în majoritate volume de versuri, fiind unul dintre cei mai prolifici poeți români contemporani. Șerban Cioculescu a spus că Adrian Păunescu este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl consideră "ultimul mare poet social român".

Printre cărţile publicate se numără: „Mieii primi”(1966, poezii); „Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap”(1970, literatură pentru copii, cu ilustrații de Constanța Buzea, prima lui soție); „Istoria unei secunde”(1971, poezii); „Lumea ca altă lume”(1973, publicistică); „Totuși iubirea”(1983, antologie de poezii); „Viața mea e un roman”(1987, poezii); „Româniada” (1993-1994, poezii); „Antiprimăvara”(2005, poezii); „Doamne, ocrotește-i pe români!”(2006, antologie de poezii 1968-1990); „Vinovat de iubire”(2010, roman); „Ultima noapte pe Atlantida. Poezii vechi și noi”(2010) etc.

A decedat pe data de 5 noiembrie 2010, București.

Sărbători:

• Sf. Slăvitul Prooroc Ilie Tesviteanul
• România:

          -Ziua aviației și a apărării antiaeriene (pionierii aviației românești au ales, în 1913, ca „patron" al aviației pe Sf. Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul). La 17 iunie se sărbătorește „Ziua aripilor românești", pentru a marca primul zbor efectuat, în anul 1910, de către Aurel Vlaicu cu un aparat construit de el.
          -Ziua energeticianului, marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

--- CITAT ---

„Toţi greşim în viaţă, dar cu toţii ne putem ridica deasupra greşelilor.” (Archibald Joseph Cronin)

 

„Un suflet este ca un instrument musical: falsificat odată, va cânta flas toate ariile.” (Nicolae Iorga)

 „Cei mai mulţi trăiesc zile, puţini trăiesc viaţă.” (Nicolae Iorga)